Uite că am ajuns și în penultimul act al comediei triste cu dreptul la contestație în anul 2016, România, Uniunea Europeană…
Ține-ți minte că am trimis o cerere de anulare act abuziv către organul ierarhic superior, elefantul, pardon, Nea’ Sile Dîncul (Dîncu Vasile – viceprim-ministru și ministrul dezvoltării regionale și administrației publice) care va să zică? Între timp am primit și primul răspuns.
Răspuns care puteam foarte bine să nu-l primesc, având în vedere că nu are nicio legătură cu ceea ce am solicitat și este întocmit ilegal în sensul ca aceeași persoană care a semnat împreună cu Soare Cezar un document ce trebuia anulat, a semnat și sentința de păstrare a punctului de vedere din documentul inițial (în contradicție cu art. 11 din OG 27/2002), în cazul de față, maimuța, pardon, tanti Doina de la Direcție (Țenea Diana Doina – director general Direcția Generală Dezvoltare Regională și Infrastructură, membru CA ANL, membru CA CNI, membru CA ANCPI, cadru universitar Universitatea Ovidius Constanta, membru comitetul de avizare al administrației fondului pentru mediu, cadru didactic asociat USMAM FIFIM). Poate asta să fie motivul pentru care tanti Doina nu cunoaste legea. Eu cred că s-a băgat în prea multe treburi și nu se pricepe la niciuna. Măcar încasează lefurile cumulate…
E ca și cum te oprește poliția pe drumul public că ai depășit viteza regulamentară și te pune să-ți dai singur amendă, pe care, în urma “cercetărilor riguroase” (nu ne jucăm cu legea, nu-i așa?) nu o aplici că doar nu ai găsit nicio problemă în faptul că rulai pe artera rutieră cu 225 km/h pe raza localității cu pricina.
Dar să revenim la al doilea răspuns. Halucinant. Eu am făcut o contestație (Contestație = Plângere adresată unui organ administrativ ierarhic superior împotriva actelor considerate ca ilegale ale organului inferior pentru revizuirea sau anularea unei hotărâri; Plângere = Sesizare a unui organ de jurisdicție în vederea exercitării controlului asupra unui act al administrației de stat ori a refuzului unui organ de a-și îndeplini atribuțiile legale (sursa Dicționarul Explicativ al Limbii Române). Deci, în mod firesc și absolut normal, o reclamație în baza O.G. 27/2002 trebuia rezolvată în conformitate cu prevederile acestui act normativ. Elefantul, pardon, Nea’ Sile Dîncul nu este de acord și, într-o încercare mârșavă de mușamalizare a ilegalităților comise la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice elucubrează fără nicio jenă pretinzând că respectiva contestație este făcută pe baza Legii 544/2001 cu privire la accesul liber la informații. Lăsând la o parte faptul că nu am solicitat nicio informație, ci am făcut o contestație (reclamație, sesizare, etc.), întreg răspunsul este menit să poziționeze vrăbiuța, pardon, Anuța ciripitoarea de la comunicare în legalitate. Bineînțeles că nu m-am putut abține, mai ales că dacă o făceam trăiau personajele fabulei cu impresia că m-au lămurit, aspect cu care nu m-aș fi putut împăca. Deci le-am trimis această solicitare de lamuriri că poate nu am înțeles eu bine. Vă las pe voi să vă dați cu părerea.
Prin acest raspuns, Nea’ Sile #muiePSD a decis să ignore Constituția României, prevederile legale din Ordonanța Guvernului privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor și o adresă oficială emisă de ministerul pe care-l “conduce”, cu încălcarea prevederilor art. 320-323 din Codul Penal. De ce a decis să facă toate acestea, încălcând celebrul de pe-acum articol 291 din Codul de Procedura Penală, fiind pasibil de consecințele prevăzute la art. 267 din Codul Penal? Nu cred ca ar fi vorba de motive financiare, că nu stă rău deloc românu’ la capitolul ăsta. Asta numai el poate să știe și poate să aflăm și noi în ultimul act al piesei tragi-comice în desfășurare. Mai mult decât atât, elefantul, pardon Nea’ Sile Dîncul excede prevederile art. 126 din Constituția României și stabilește că semnarea unui act ilegal de către vrăbiuță (Toma Maria Ana, care va să zică) “nu reprezintă un temei al formulării unei plângeri penale”, deci justiția poate să ia o pauză, că se ocupă Nea’ Sile Sondaj de problemă. Știe el cum stă treaba cu justiția mai bine decât toți procurorii și judecătorii la un loc. Sile a dat verdictul! Dacă aveți vreo speță cu terenu’, găina vecinului care vă mănâncă iarba, poate ceva cu privire la vreun radar, nu mai face plângeri la instanță, faceți o foaie la elefant și rezolva ‘mnealui problema imediat.
Preventiv am transmis și Direcției Relații Publice din cadrul Secretariatului General al Guvernului în cadrul unei solicitări mai ample. Eu unul am râs destul de bine (cu lacrimi evident că vorbim de o comedie a absurdului până la urmă) când am primit răspunsul, dacă putem numi așa pasarea responsabilității și fuga de răspundere cu încălcarea prevederilor legale. Cine credeți că a întocmit răspunsul? Evident Bursucul, pardon, astrul ceresc absolut, Soare Cezar care, în mod cu totul și cu totul previzibil, a făcut niște copy/paste din adresele anterioare, a citat niste articole (neconstituționale unele dintre ele în opinia mea) și a întocmit mizeria asta. Oare cum nu le este frică la oamenii ăștia (sau măcar jenă) să se copieze unul pe altul în asemenea hal în plin scandal de plagiat?
Am întrebat și eu ca omul: Dacă în legislație nu este prevăzută modalitatea de examinare și ultimul act normativ care prevedea aceste aspecte a fost abrogat (de șmecheri evident), pe ce bază sau, mai pe românește, cine a hotărât ca examenul să se țină oral în 10 minute? Am primit răspuns? Evident că nu.
Find exagerat de preventiv, o solicitare similară a plecat și către Instituția Avocatului Poporului, de la care am primit un răspuns în trei volume (nu din cauză că e foarte lung sau complex, ci pentru că un funcționar public, care evident se află acolo din cauza competenței sale ieșite din comun și nu pe criterii politice de cumetrie, nu este în stare să scaneze trei pagini într-un singur document pdf) pe care le găsiți aici, aici și aici.
Toata sarabanda contestației este acum în ultimul act: contenciosul administrativ. Din experiența mea (tristă rău) cel mai probabil o să pierd, dar măcar dorm liniștit că am încercat.
Revenind la titlu: “N-am găsit altă rimă”, vă las pe voi să decideți care din personajele de mai sus este elefantul, vrăbiuța, maimuța și bursucul …